Search
  • TeoStan

Conferința Profesioniștilor Româno-Americani



Cea de-a doua Conferință a Profesioniștilor Româno-Americani, organizată de Forumul de Cercetare a Imigrației (IRF) la mijlocul lunii iunie la Washington DC, a adus împreună o parte a diasporei americane într-un spațiu virtual special creat în actualul context. Scopul evenimentului anual este de a forma o rețea de profesioniști capabili să asiste diaspora româno-americană în cartografierea resurselor necesare integrării cu succes și în mobilitatea socială ascendentă a membrilor săi. Prin reunirea liderilor cu expertize variate, Forumul de Cercetare a Imigrației își propune să încurajeze schimbul de idei, abordări, bune practici și informații pertinente și să promoveze contribuțiile românilor americani în societatea gazdă, cât și impactul lor asupra țării de origine.



Luna iunie este dedicată de către primăria capitalei federale americane istoriei imigrației și moștenirii socio-culturale aduse națiunii americane de către noii veniți. Discursul public puternic politizat asupra imigrației în acest an electoral a fost diminuat, în contextul pandemiei și al protestelor de stradă declanșate de tensiunile rasiale din societatea gazdă. Deși evenimentele publice legate de această celebrare au fost anulate, IRF a decis să transforme inconvenientul într-o oportunitate de a se adapta momentului. Evenimentul a atras în jur de optzeci de oameni de știință, medici, cercetători și profesori din universități și institute din Statele Unite, profesioniști influenți care servesc în organizații internaționale aflate pe teritoriul american, scriitori, artiști, lideri comunitari ai diasporei. Prin carierele lor, aceștia sunt recunoscuți ca „ambasadori de imagine” ai diasporei în țara gazdă și, implicit, ai țării de proveniență, iar evenimentul a devenit un exercițiu de solidaritate identitară româno-americană la scară continentală. Conferința a căutat să răspundă nevoilor momentului, de identificare a reperelor stabile, în contextul pandemiei și al polarizării societății americane, și de solidaritate cu valorile democratice care stau la baza statului adoptiv. Discuțiile din cadrul sesiunilor simultane au fost oportunități de evaluare a nevoilor în fiecare domeniu, a capacităților organizaționale actuale și a modului în care putem sprijini inițiativele ce pot consolida ecosistemul nostru asociativ.

Invitatul de onoare la deschiderea evenimentului a fost, ca și la edițiile anterioare, Excelența sa Ambasadorul României la Washington, domnul George Cristian Maior, care s-a adresat membrilor diasporei cu prilejul celebrării a 140 de ani de relații diplomatice SUA-România. Intervenția sa a reiterat ideea că aceste relații strânse între cele două state sunt susținute nu doar de o alianță militară și economică puternică, ci și de un capital de valori comune și de un capital uman alcătuit din experți și profesioniști ce marchează pozitiv identitatea culturală de români-americani. „Chiar și în această perioadă a pandemiei, ambasada a avut și are contacte strânse cu administrația americană la diferite niveluri. Sunt foarte mulțumit cu privire la un aspect absolut relevant pentru relațiile bilaterale, faptul că ne-am dovedit solidaritatea într-un asemenea context. America ne-a sprijinit logistic în primele zile ale pandemiei. Și noi am ajutat America și trebuie să fim mândri de acest lucru. Tocmai s-a terminat o misiune medicală din România în Alabama. Sigur, în orice criză se află o oportunitate, iar una dintre temele în discuție între guvernul român și cel american este dezvoltarea mai aprofundată a cercetării științifice și medicale, pentru a anticipa asemenea situații sau a le controla mai bine”.

Conferința a fost și o ocazie de a marca contribuțiile profesorului și istoricului Dennis Deletant, care în ultimii 10 ani a fost profesor delegat de studii românești la Universitatea Georgetown în Washington DC. Universitatea Georgetown a dorit contextualizarea studiilor legate de România și încorporarea lor în tematici legate de regimuri politice represive, totalitare, în contextul studierii holocaustului și al studiilor comparative asupra fascismului și comunismului. Această cerință a dus la revizuirea literaturii în domeniu și la adaptarea cursurilor pentru a răspunde intereselor actuale ale studenților americani. Aceștia din urmă au catalizat cea mai importantă ajustare, provenind din medii multiculturale diverse și venind cu perspective globale provocatoare, distincte față de concentrarea eurocentrică a cursurilor clasice. Studenții lui Dennis Deletant au provocat, spre exemplu, o discuție a originilor fascismului european, ca fiind precedat de organizații americane cu ideologii rasiste precum Ku Klux Klan, discuții ce au forțat actualizarea cursurilor susținute.

Dana Bucin, din Connecticut, avocată în domeniul imigrării și președinte al Grupului de Imigrație din cadrul Casei de avocatură Murtha Cullina, premiată în 2019 ca „Avocat al Anului” de către Connecticut Law Tribune, a pledat în prezentarea sa pentru sprijinirea unei mișcări civice bipartizane, care să ducă la reforma necesară imigrației în Statele Unite. „Avem un sistem defectuos al imigrației, de mult timp, dar acum, de când au fost impuse politici foarte stricte ale imigrației, putem observa mult mai bine defectele sale. Este o triplă provocare. Prima vine dinaintea actualei administrații, când nu se acordau destule vize pentru toți profesioniștii calificați, pentru a satisface cererile pieței noastre. Acum, a doua provocare vine cu noile politici asupra imigrației, care impun restricții încă și mai stricte. A treia provocare vine din regimul de restricții impus de COVID-19”.

Adrian Bejan de la Universitatea Duke, academician medaliat în Statele Unite cu Medalia de onoare Benjamin Franklin, a vorbit despre ultima sa carte publicată în această primăvară, intitulată „Libertatea și evoluția: ierarhia în natură, societate și știință”. Neurochirurgul Gabriel C. Tender, profesor doctor din New Orleans, s-a referit în prezentarea sa la eforturile discrete ale profesioniștilor din diaspora, care transmit în țară tehnologie și tehnici de intervenție cu impact asupra calității vieții. Gabriel C. Tender și-a adus foștii colegi din România pentru a le demonstra tehnici curente americane și a transferat în România echipamente care să permită operații minim invazive ale coloanei vertebrale.

Profesorul Michael Horodniceanu, șef al catedrei de inovație în construcții și inginerie urbană de la Universitatea New York, a vorbit despre necesitatea adaptării infrastructurii urbane, ca urmare a actualei pandemii, și despre dorința de a consilia pro-bono reprezentanții statului român, oferindu-le acestora expertiza sa.

Scriitoarea Cristina Bejan, din Colorado, și profesoarele Ileana Marin și Otilia Baraboi, din Seattle, și-au centrat intervențiile asupra identității culturale hibride și asupra traumei intergeneraționale. Una dintre teme a fost și standardizarea predării limbii române copiilor româno-americani, invocându-se expertiza acumulată de echipa ARCS în proiectele derulate în statul Washington. Potrivit discuțiilor, o platformă colaborativă, care ar putea dezvolta astfel de resurse, ar fi utilă nu doar entităților locale de pe teritoriul american, ci și tuturor comunităților de români din afara țării. S-a mai adus în discuție necesitatea unei edituri, nevoia sprijinului reciproc pentru a depăși unele suspiciuni caracteristice generațiilor precedente. Reprezentantul ICR New York, Dorian Branea, a sugerat nevoia promovării artiștilor români din țară în spațiul american, ca proces de conectare cu evoluția culturală în țara de origine și de sensibilizare a publicul american.

Partea finală a conferinței a fost o ocazie de a onora trei proiecte de excelență ale diasporei romano-americane. Primul a fost cel al Fundației Blue Heron din Los Angeles, prezentat de Stefania Magidson, președinta și fondatoarea organizației. Aceasta a vorbit de programul de mentorat și burse academice acordate tinerilor din medii sociale dificile din România și din Moldova. Cel de al doilea a fost cel de acreditare și implementare virtuală a cursurilor de predare a limbii române, creat de Societatea Culturală Americano-Română din Seattle (ARCS), prezentat de profesor Otilia Baraboi. Cel de al treilea a fost un proiect antropologic de colectare a poveștilor orale transmise de imigranții din perioada interbelică și din cea comunistă, proiect dezvoltat de Organizația Moștenirii Româno-Americanilor (HORA) din Minnesota și prezentat de profesor Eugenia Popa, președinta acestei entități.


Acest articol a aparut publicat in Revista Cultura

127 views
IRF

The IRF is incorporated in the District of Columbia as a nonprofit under Title 29 Chapter 4. The IRF is established within the meaning of section 501(c)(3) of the Internal Revenue Code of 1986, as amended, or the corresponding provision of any future Federal tax law (“Section 501(c)(3)”).

Email: info@immigrationresearchforum.org

Phone: 202-569-3310

 

 

 

© 2019 Immigration Research Forum | 4418 Lingan Rd. NW, Washington, DC 20007 | 202-569-3310 |  The views and opinions expressed in the media, comments, or publications on this website are those of the speakers or authors and do not necessarily reflect or represent the views and opinions held by IRF.

Terms of Use  |   Privacy Policy